Santa Cristina, absidi doppiu

Una vita ind'una ghjurnata di ... (8)

Home      Altri scritti
(Lasceti u topu annantu à a fotò pà vede u titulu.)

Un giru ind'u Murianincu


"Hè goffa a piaghja urientali." Ci ne mori chì a diceni. Quantunqua ùn hè mai statu u me avvisu. Basta à tralascià a strada tarruttoriali numaru 10, à fà un paghju di chilometri è si pò scopre cintinaii di tesori piattati.


Hè ciò ch'è no avemu fattu pocu fà incù una guida di prima trinca, Mma Elizabeth Pardon di l'associu Montagnes des orgues. C'erani dinò aderenti di 2 associi bastiacci: Dante alighieri e l'amichi di u museu di Bastia.



U nostru prima appuntamentu hè statu incù a chjesgia di San Niculau da u XVIII seculu, un ghjuveddu di billezza barocca . Ind'u 2003 a parti esterna hè stata rifatta, in petra pà l'absidi è u campanili, scialbatu pà u restu. Avà una squadra d'artisti taliani s'accupa di rifà i stucchi è a pittura culurita indrentu. U coru è l'altari principali, cù i trè ziteddi di a ligenda di San Niculau, sò dighjà compii è ci si pò fà una bedda idea di u risultatu finali.



San Niculau I ziteddi di a ligenda di San Niculau San Petru

Tempi fà u campanili di 'ssa chjesgia ghjuvava da torra d'agguattu litturali pà via di a so pusizioni in altura cù una vista larga annantu à a piaghja è u mari.

Dopu semu cuddati finu à a chjesgia di San Ghjuvanni di Moriani. Quì emu avutu u piacè di stà à senta un picculu cuncertu di canti sacri è prufani da a parte di Mma Pardon è di Manon, una ghjovana studienti di cantu.

M'arricurdavu da u magnificu mobili di a sacristia, rifattu pocu fà, ch'e aviu vistu l'ultima volta ch'è sò vinuta in stu rughjoni.

Da quì parta un chjassu butanicu versu a cappedda di San Mamilianu è u paisolu di Ciottu.

Dopu una merendella presa à l'ombra di a chjesgia (à di l'alburu di u rosariu), ci semu ritrovi à a cappedda di Santa Lucia.

L'arbre du rosaire'

Pà a so risturazioni 'ssa cappedda di Santa Lucia aspetta u so tornu ma ind'u mentri u sipolcru hè statu salvu, mancu un pocu è si n'hè andavu incù i rumenzuli. 'Ssi sipolcri, pitturati annantu à a tela, erani stallati mentri a Settimana santa è ghjuvavani da altaretti longu u caminu suvitatu da i fideli.

Santa Lucia - Sipolcru

Santa Lucia - Suffitu pitturatu Santa Lucia - Altari Santa Lucia - Pulpitru pulicromu

A chjesgia di Cervione, una di i primi chjesgi barocchi di a Corsica, custrutta à l'epica di u santu Alessandru Sauli, hè impressiunanti da pà a so grandezza è a so pusizioni in altura annant'à una piazzetta ind'u centru di u paesi. Mma Pardon ci hà fattu u piacè d'un cuncertu d'organu dimustrendu sfarenti stili di musica d'organu à traversu i seculi. Una parsona lucali hà dichjaratu ch'edd'era un pezzu chì più nimu avia sunatu l'organu cusì bè.



L'ultima visita di sta bedda ghjurnata hè stata pà a cappella Santa Cristina chì si trova sottu à Cervioni ind'u valli di Campuloru.

Santa Cristina

Si vedi a chjesgia Santa Cristina in u so quadru più cà corsu.



Santa Cristina Santa Cristina

Quì semu stati accolti d'una manera fraterna da l'amichi di a chjesgia di Santa Cristina è avemu pussutu chjachjara un mumentu in giru à un bichjeru.



S'è vo truveti sbagli in stu testu ci vole à .